împerechea - definiție, sinonime, exemple

DEX › împerechea

împerecheaverb

îm-pe-re-chea

Definiții

verb tranzitiv

1A uni sau a îmbina două lucruri, animale sau plante de același fel, pentru a forma o pereche sau pentru reproducere.

„Țăranul își împerechează animalele în fiecare primăvară."

verb reflexiv

2Despre animale: a se uni sexual pentru reproducere.

„Păsările se împerechează primăvara."

verb reflexiv

3A se asocia, a se combina sau a se potrivi între ele (despre lucruri sau idei).

„Culorile acestea se împerechează frumos."

Număr

singular

Plural

împerecheri

Articulat

împerecherea

Verb de conjugarea I, cu sufixul -ea. Forme: eu împerechez, tu împerechezi, el împerechează. Participiul: împerecheat. Gerunziu: împerecheind.

a se împerechea cu cineva — a se asocia sau a se uni cu o persoană în scopuri comune

Din împerechea (derivat din pereche), cu prefixul îm- și sufixul -ea.

Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'e' după 'r': împerechea. Nu confunda cu 'împerechere' (substantiv).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.