împăiejeniverb
îm-pă-ie-jeni
Definiții
verb tranzitiv
1A acoperi cu pânze de păianjen; a umple de pânze de păianjen.
„Podelele vechi erau împăiejenite de multă vreme."
verb reflexiv
2A se umple de pânze de păianjen; a se acoperi cu pânze de păianjen.
„Colțurile camerei se împăiejeniseră de ani de zile."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, conjugat cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus: am împăiejenit. Participiul: împăiejenit. Se poate folosi și cu sens figurat: a încețoșa vederea.
Expresii și locuțiuni
a i se împăiejeni vederea — a nu mai vedea clar, a i se tulbura vederea
Etimologie
Din prefixul 'îm-' + 'păianjen' (cu varianta 'păiejen'), prin derivare cu sufixul '-i'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' la început și cu 'ă' după 'p': împăiejeni. Nu confunda cu 'păianjen' – aici este 'păiejen'.