îmbrica - definiție, sinonime, exemple

DEX › îmbrica

îmbricaverb

îm-bri-ca

Definiții

verb tranzitiv

1a așeza sau a aranja astfel încât elementele să se suprapună parțial, ca solzii unui pește sau țiglele unui acoperiș

„Arhitectul a îmbricat plăcile de marmură pentru a crea un model decorativ."

verb tranzitiv

2a lega sau a îmbina strâns, a împleti

„Țăranul îmbrica nuielele pentru a face un coș."

Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: îmbricat. Gerunziu: îmbricând.

Din franceză imbriquer, care provine din latină imbricare, de la imbrex (țiglă curbă).

Se scrie corect: Se scrie cu î inițial, nu cu i: îmbrica, nu imbrica.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.