îmblătitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › îmblătitor

îmblătitorsubstantiv

îm-blă-ti-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care îmblătește, adică bate snopii de cereale pentru a scoate boabele.

„Îmblătitorul muncea din zori până în seară în arie."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

îmblătitori

Articulat

îmblătitorul

Verb corespunzător: a îmblăti (conjugarea a IV-a).

Din verbul a îmblăti + sufixul -tor.

Se scrie corect: Se scrie cu â după îm: îmblătitor, nu 'îmblatitor' sau 'îmblătitor' cu 'a'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.