treierătorsubstantiv
tre-ie-ră-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care treieră cerealele, adică separă boabele de spice și de paie.
„Treierătorul a lucrat toată ziua la câmp cu mașina de treierat."
substantiv neutru
2Mașină agricolă folosită pentru treierat, adică pentru recoltarea și separarea boabelor de cereale.
„Treierătorul nou a mărit viteza de recoltare a grâului."
Gramatică
Plural
treierători (pentru persoane) / treierătoare (pentru mașini)
La plural, pentru persoane se folosește 'treierători', iar pentru mașini 'treierătoare'. Verbul corespunzător este 'a treiera'.
Sinonime
treierătoarebatozăcombine
Etimologie
Din verbul 'a treiera' (din slavă sau latină) + sufixul '-tor'.
Se scrie corect: Se scrie 'treierător' cu 'ie' după 't', nu 'treerător' sau 'treirător'.