îmblăciu - definiție, sinonime, exemple

DEX › îmblăciu

îmblăciusubstantiv

îm-blă-ciu

Definiții

substantiv neutru

1Unealtă agricolă tradițională folosită pentru treieratul cerealelor, formată dintr-o coadă de lemn și o bucată de lemn sau piatră legată la capăt.

„Bunicul treiera grâul cu îmblăciul în bătătură."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

îmblăcie

Articulat

îmblăciul

Se folosește mai ales la singular; pluralul este rar întâlnit.

a bate cu îmblăciul — a treiera manual cerealele

Din slavă veche *mlatiti* (a treiera), influențat de română.

Se scrie corect: Se scrie cu î la început și cu â în interior: îmblăciu, nu imblaciu.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.