hulăsubstantiv
hu-lă
Definiții
substantiv feminin
1Val mare, cu creastă spumegândă, ridicată de vânt pe suprafața mării sau a oceanului.
„Corabia se legăna amenințător printre hulele uriașe."
substantiv feminin
2În limbaj poetic, val sau mișcare puternică a apei.
„Hulele mării se spărgeau de stânci cu zgomot asurzitor."
Gramatică
Se folosește mai ales la plural, în contexte poetice sau descriptive.
Expresii și locuțiuni
a se ridica în hule — a se agita, a se umfla în valuri mari (despre mare)
Etimologie
Din slavă (veche) 'hula' sau din neogreacă 'hulē', cu sensul de 'val mare'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'h' la început și cu 'ă' la final, nu 'hula' fără diacritice. Atenție să nu confunzi cu 'hulă' (val) și 'hulă' (blestem, învechit).