hughenotsubstantiv
hu-ghe-not
Definiții
substantiv masculin
1Protestant francez din secolele XVI–XVII, adept al calvinismului, persecutat în Franța și implicat în războaiele religioase.
„Hughenoții au fost nevoiți să fugă din Franța după revocarea Edictului de la Nantes."
Gramatică
Se scrie cu 'h' inițial, dar se pronunță fără 'h' (ca 'ughenot'). Pluralul este 'hughenoți'.
Expresii și locuțiuni
a fi hughenot — a fi adept al calvinismului, protestant francez
Etimologie
Din franceză huguenot, probabil din germană Eidgenosse (confederat), prin dialectul elvețian.
Se scrie corect: Se scrie hughenot, nu 'ughenot' sau 'hughenot' cu 'u' dublu. Atenție la 'h' inițial, care nu se pronunță.