hohotiverb
ho-ho-ti
Definiții
verb intranzitiv
1A râde zgomotos, cu hohote; a izbucni în râs puternic.
„La gluma lui, toți au început să hohotească."
verb intranzitiv
2A plânge cu sughițuri, cu hohote (de plâns).
„Copilul hohotea de plâns după ce s-a rătăcit."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a urî). Forme: eu hohotesc, tu hohotești, el/ea hohotește, noi hohotim, voi hohotiți, ei/ele hohotesc. Participiu: hohotit. Gerunziu: hohotind.
Sinonime
râde cu hohoterâde în hohoteizbucni în râsrâde cu lacrimi
Antonime
plânge încetzâmbirâde înfundat
Expresii și locuțiuni
a hohoti de râs — a râde foarte tare, zgomotos
a hohoti în hohote — a râde sau a plânge cu izbucniri puternice
Etimologie
Din slavă (veche) hohotati, probabil de origine onomatopeică.
Se scrie corect: Se scrie cu 'h' la început și cu 'o' după fiecare 'h': hohoti. Nu confunda cu 'hohot' (substantiv).