Caută orice pe EduBro Lecții · Exerciții · Materii · Lucrările tale
DEX › hălădui
hălăduiverb
hă-lă-dui

Definiții

verb intranzitiv
1a trăi liber, fără griji, într-un loc, de obicei în natură; a poposi, a rămâne undeva
„Vara, bunicii hălăduiesc la munte, departe de oraș."
verb intranzitiv
2a rătăci fără un scop anume, a hoinări
„Copiii hălăduiau prin pădure toată după-amiaza."

Gramatică

Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu hălăduiesc, tu hălăduiești, el/ea hălăduiește, noi hălăduim, voi hălăduiți, ei/ele hălăduiesc. Participiu: hălăduit. Gerunziu: hălăduind.

Antonime

se grăbise stabilise fixa

Expresii și locuțiuni

a hălădui prin lume — a călători mult, fără un scop precis, trăind liber

Etimologie

Din slavă (veche) *haladovati, probabil prin intermediul bulgărească sau sârbă.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la început și în interior: hălădui, nu 'haladui' sau 'hălădui' cu 'â'.
Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „hălădui"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit