gângavadjectiv
gân-gav
Definiții
adjectiv
1Care vorbește cu dificultate, împiedicat, bâlbâindu-se sau pronunțând sunetele greșit.
„Băiatul cel gângav a reușit să spună poezia cu mult curaj."
adjectiv
2Care se referă la o persoană care are un defect de vorbire, de obicei din cauza emoției sau a unei tulburări de limbaj.
„Profesoara a fost răbdătoare cu elevul gângav și l-a încurajat să vorbească."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: gângavă, plural feminin: gângave.
Sinonime
bâlbâitîmpiedicatbâlbâiosgângăvit
Expresii și locuțiuni
a fi gângav — a avea un defect de vorbire, a vorbi cu dificultate
Etimologie
Din slavă (veche) *gъgъnivъ, probabil de origine onomatopeică, imitând sunetele neclare ale vorbirii.
Se scrie corect: Se scrie cu â după g, nu cu î: gângav, nu gîngav. Atenție la diacritice: gângav, nu gangav.