elocventadjectiv
e-loc-vent
Definiții
adjectiv
1Care se exprimă cu ușurință, clar și convingător; care are darul de a vorbi frumos.
„Profesorul nostru de istorie este un orator elocvent."
adjectiv
2Care exprimă clar și convingător o idee, un sentiment; grăitor, semnificativ.
„Tăcerea lui a fost mai elocventă decât orice cuvinte."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: elocventă (feminin singular), elocvenți (masculin plural), elocvente (feminin plural).
Expresii și locuțiuni
a fi elocvent — a se exprima clar și convingător
Etimologie
Din franceză éloquent, latină eloquens, eloquentis.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început și cu 'v' după 'c': elocvent, nu 'elocvant' sau 'elocventt'.