furtunăsubstantiv
fur-tu-nă
Definiții
substantiv feminin
1Fenomen atmosferic violent, cu vânt puternic, ploaie torențială, descărcări electrice și tunete.
„Furtuna de aseară a smuls mai mulți copaci din rădăcini."
substantiv feminin
2Figurat: manifestare violentă și zgomotoasă a unor sentimente sau evenimente.
„O furtună de aplauze a răsunat în sală."
Gramatică
Se declină ca un substantiv feminin cu terminația -ă. La plural, articulat: furtunile.
Sinonime
vijeliefurtună puternicăfârtună (regional)tunet și fulger
Expresii și locuțiuni
a fi o furtună într-un pahar cu apă — a se agita mult pentru un lucru neînsemnat
a se abate ca o furtună — a veni brusc și cu violență
Etimologie
Din latină 'fortuna' (soartă, vreme rea), influențat de italiană 'fortuna'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 't', nu 'fortună'. Atenție la diacritice: 'ă' la final.