fulgerătoradjectiv
ful-ge-ră-tor
Definiții
adjectiv
1Care se întâmplă sau se mișcă cu viteza fulgerului, foarte rapid.
„A avut o reacție fulgerătoare și a prins paharul înainte să cadă."
adjectiv
2Care apare sau se răspândește extrem de repede (despre vești, boli etc.).
„Vestea s-a răspândit cu o viteză fulgerătoare în tot orașul."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 4 forme: fulgerător, fulgerătoare, fulgerători, fulgerătoare. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
cu o viteză fulgerătoare — extrem de repede, aproape instantaneu
Etimologie
Derivat din substantivul 'fulger' cu sufixul '-ător', care indică o calitate sau o acțiune rapidă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'g' și cu 'o' la final: fulgerător. Nu confunda cu 'fulgerat' (participiul verbului a fulgera).