fructsubstantiv
fruct
Definiții
substantiv neutru
1Organ al plantelor care se formează din floare după fecundare și care conține semințele; produs vegetal comestibil, de obicei dulce și zemos, cum sunt merele, perele, prunele etc.
„Merele și perele sunt fructe gustoase și sănătoase."
substantiv neutru
2Rezultatul unei activități, al unui efort sau al unei acțiuni; rod, folos.
„Munca lui a dat roade, iar acum culege fructele succesului."
Gramatică
La plural: fructe, articulat: fructele. Este un substantiv comun, neutru, cu pluralul în -e.
Expresii și locuțiuni
a culege fructele — a beneficia de rezultatele unei acțiuni sau munci
fruct interzis — ceva atrăgător, dar interzis sau nepermis
Etimologie
Din latină fructus, -us, prin intermediul limbii franceze 'fruit'.
Se scrie corect: Se scrie 'fruct', nu 'fructt' sau 'fructu'. Atenție la plural: 'fructe', nu 'fructuri'.