foneticadjectiv
fo-ne-tic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la sunetele vorbirii, la pronunțarea cuvintelor.
„Alfabetul fonetic ne ajută să pronunțăm corect cuvintele străine."
adjectiv
2Care corespunde pronunțării, scris după regulile de pronunțare (în opoziție cu scrierea etimologică).
„În limba română, scrierea este în mare parte fonetică."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: fonetică, plural: fonetice.
Expresii și locuțiuni
alfabet fonetic — Sistem de simboluri care reprezintă sunetele unei limbi.
transcriere fonetică — Reprezentarea scrisă a pronunțării unui cuvânt.
Etimologie
Din franceză phonétique, care provine din grecescul phōnētikos (referitor la voce).
Se scrie corect: Se scrie cu 'f' la început și cu 'e' după 'n', nu 'fonetic' cu 'ph' ca în engleză.