focsubstantiv
foc
Definiții
substantiv neutru
1Fenomen natural caracterizat prin degajare de căldură și lumină, produs de arderea unor materiale combustibile.
„Ne-am strâns în jurul focului de tabără."
substantiv neutru
2În sens figurat, intensitate, pasiune sau entuziasm.
„Vorbea cu foc despre visul lui."
substantiv neutru
3În limbaj militar, tragere cu arme de foc.
„Soldații au deschis focul asupra inamicului."
Gramatică
Substantiv neutru, pluralul este 'focuri'. La genitiv-dativ singular: 'focului'.
Expresii și locuțiuni
a se juca cu focul — a se expune unui pericol, a face ceva riscant
a pune foc — a incendia, a da foc
foc de artificii — spectacol cu lumini și explozii colorate
Etimologie
Din latină 'focus' (vatră, cămin).
Se scrie corect: Se scrie 'foc', nu 'fok' sau 'focu'. Atenție la plural: 'focuri', nu 'focșuri'.