Definiții
verb tranzitiv
1a îndoi sau a curba un obiect, un membru al corpului etc.
„Sportivul își flexionează brațele în timpul exercițiilor."
verb reflexiv
2a se îndoi, a se curba (despre corp sau părți ale corpului).
„Coloana vertebrală se flexionează natural când ne aplecăm."
verb tranzitiv (lingvistică)
3a schimba forma unui cuvânt pentru a exprima diferite funcții gramaticale (caz, număr, persoană, timp etc.).
„La ora de română, am învățat să flexionăm verbele la toate timpurile."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Se conjugă: eu flexionez, tu flexionezi, el/ea flexionează. Participiul: flexionat. Gerunziu: flexionând.