finitadjectiv
fi-nit
Definiții
adjectiv
1Care are un sfârșit, care se termină; opusul lui infinit.
„Resursele planetei sunt finite, de aceea trebuie să le protejăm."
adjectiv
2Care este complet, desăvârșit, realizat în întregime.
„După ani de muncă, proiectul este în sfârșit finit."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: finit (masc. sg.), finită (fem. sg.), finiți (masc. pl.), finite (fem. pl.).
Antonime
infinitnemărginitnelimitatneterminat
Expresii și locuțiuni
a pune capăt (ceva) — a termina, a finaliza ceva
Etimologie
Din latină finitus, participiul trecut al verbului finire (a termina).
Se scrie corect: Se scrie cu doi de 'i' la plural masculin: 'finiți', nu 'finiti'. Atenție la diacritice: 'finit' nu 'finit' fără accent.