feștilăsubstantiv
feș-ti-lă
Definiții
substantiv feminin
1Fir sau fitil subțire, de obicei din bumbac sau cânepă, care se aprinde pentru a produce lumină sau pentru a transmite focul.
„A aprins feștila lămpii cu gaz ca să vadă în întuneric."
substantiv feminin
2Parte a unui fitil care arde, folosită în lămpi sau candele.
„Feștila candelei s-a stins din cauza curentului."
Gramatică
Se folosește mai rar în limbajul comun; este un termen regional sau literar. Pluralul este feștile, iar articulat hotărât este feștila.
Expresii și locuțiuni
a arde ca o feștilă — a arde slab, cu flacără mică și tremurândă
Etimologie
Din slavă veche *fištila* sau din greacă *phytilē*, cu influență turcească; legat de fitil.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' și 'ă' la final: feștilă, nu 'festilă' sau 'feștila' (fără accent).