fermentsubstantiv
fer-ment
Definiții
substantiv neutru
1Substanță organică (de obicei o enzimă sau un microorganism) care provoacă fermentația, adică transformarea zaharurilor în alcool, acizi sau gaze.
„Drojdia este un ferment folosit la fabricarea pâinii."
substantiv neutru
2Figurat: factor sau element care stimulează o acțiune, o idee sau o mișcare socială.
„Nemulțumirea populară a fost un ferment al revoluției."
Gramatică
La plural, forma corectă este 'fermenți' (nu 'fermente'). Se folosește frecvent în contexte științifice și figurate.
Expresii și locuțiuni
ferment social — factor care provoacă nemulțumire sau schimbare în societate
Etimologie
Din franceză 'ferment', care provine din latină 'fermentum' (drojdie, ferment), derivat din verbul 'fervere' (a fierbe).
Se scrie corect: Se scrie 'ferment', nu 'fermentt' sau 'fermend'. Atenție la plural: 'fermenți', cu 'ți'.