falnicadjectiv
fal-nic
Definiții
adjectiv
1Care impresionează prin măreție, prin înălțime sau prin aspectul său impunător; măreț, grandios.
„În fața noastră se ridica un munte falnic."
adjectiv
2Care denotă mândrie, demnitate sau noblețe; plin de fală.
„Purtarea lui falnic îi impunea respect tuturor."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: falnic (masc. sg.), falnică (fem. sg.), falnici (masc. pl.), falnice (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi falnic — a avea o atitudine mândră și demnă
Etimologie
Din slavă (veche) 'valьnъ' sau din bulgară 'falnič', legat de 'fală' (mândrie).
Se scrie corect: Se scrie cu 'f' la început, nu cu 'v' sau 'ph'. Atenție la forma feminină: falnică (nu falnică cu 'i' după 'c'?).