fainadjectiv
fain
Definiții
adjectiv
1care este bun, plăcut, de calitate; care place
„Am văzut un film fain aseară."
adjectiv
2care este subțire, delicat, fin (învechit sau regional)
„Avea o pânză faină, ca de borangic."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz. Forme: fain (masc. sg.), faină (fem. sg.), faini (masc. pl.), faine (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi fain — a fi bun, de calitate, a fi plăcut
fain și frumos — în mod corect, fără probleme
Etimologie
Din slavă (veche) 'fain' sau din greacă 'phainos' (strălucitor), dar în română modernă este un împrumut din turcă 'fayin' sau din greacă, cu sensul de 'bun, frumos'.
Se scrie corect: Se scrie 'fain', nu 'fayn' sau 'fainn'. Este un cuvânt frecvent în limbajul colocvial, dar în scrieri formale se preferă sinonimele 'bun' sau 'frumos'.