escroc - definiție, sinonime, exemple

DEX › escroc

escrocsubstantiv

es-croc

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care înșală, care obține bani sau bunuri prin fraudă, prin minciuni sau prin viclenie.

„Escrocul a promis câștiguri mari, dar a fugit cu banii oamenilor."

substantiv masculin

2Persoană lipsită de scrupule, care profită de naivitatea altora pentru a se îmbogăți pe nedrept.

„Poliția l-a prins pe escroc după o anchetă de câteva luni."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

escroci

Articulat

escrocul

Se conjugă ca un substantiv masculin cu pluralul în -i. Articolul hotărât singular: escrocul; plural: escrocii.

înșelătorșarlatanpungașfraudatorhoț

om cinstitom corect

a fi un escroc — a fi o persoană care înșală în mod deliberat

Din franceză escroc, care provine din italiană scrocco (înșelăciune), derivat din verbul scroccare (a cerși, a înșela).

Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' la început, nu 'esckroc' sau 'escroc' cu 'k'. Atenție la grupul 'sc' urmat de 'r'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.