eliminatoriuadjectiv
e-li-mi-na-to-riu
Definiții
adjectiv
1Care elimină, care servește la eliminarea cuiva sau a ceva; care decide eliminarea dintr-o competiție.
„Meciul eliminatoriu a fost foarte tensionat."
adjectiv
2Care are rolul de a înlătura, de a exclude.
„O măsură eliminatorie a fost aplicată pentru a preveni frauda."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: eliminatoriu, eliminatorie, eliminatorii.
Sinonime
excludenteliminativdecalificant
Expresii și locuțiuni
fază eliminatorie — Etapă a unei competiții în care învinșii sunt eliminați.
Etimologie
Din franceză éliminatoire, după verbul a elimina.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' inițial, nu cu 'i' (nu 'iliminatoriu'). Atenție la grupul 'to-riu'.