dulăusubstantiv
du-lău
Definiții
substantiv masculin
1Câine mare de pază, de obicei ciobănesc, cu păr des și deasupra ochilor.
„Dulăul casei lătra toată noaptea la străini."
substantiv masculin
2Om mare și grosolan, lipsit de maniere.
„Ce dulău e ăla, nu salută pe nimeni!"
Gramatică
Formează pluralul cu -i, cu alternanță ă/ăi. Articolul hotărât singular: dulăul.
Expresii și locuțiuni
a fi un dulău — a fi o persoană grosolană sau violentă
Etimologie
Din bulgară dulav, probabil de origine turcă.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: dulău, nu dulîu. Atenție la plural: dulăi, nu dulau.