disecaverb
di-se-ca
Definiții
verb tranzitiv
1A tăia și a examina cu atenție un organism (animal sau plantă) pentru a-i studia structura internă.
„În laborator, elevii au disecat o broască pentru a învăța anatomia."
verb tranzitiv
2A analiza ceva în detaliu, descompunându-l în părțile componente.
„Criticul a disecat filmul, explicând fiecare scenă."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu disec, tu diseci, el diseacă. La perfect compus: am disecat. Participiul: disecat.
Expresii și locuțiuni
a diseca un text — a analiza un text foarte atent, cuvânt cu cuvânt
Etimologie
Din franceză 'disséquer', care provine din latină 'dissecare' (a tăia în bucăți).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' simplu, nu 'diseca' cu 'ss' (greșit: diseca). Atenție la accent: disecá, nu diséca.