directadjectiv
di-rect
Definiții
adjectiv
1Care merge drept, fără ocolișuri, în linie dreaptă.
„Drumul direct spre sat este mai scurt."
adjectiv
2Care se face fără intermediari, nemijlocit.
„Am o legătură directă cu profesorul."
adverb
3În mod drept, fără ocolișuri; pe loc, imediat.
„Merg direct acasă după școală."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz. La feminin: directă, plural: directe. Ca adverb, este invariabil.
Antonime
indirectocolitmediat
Expresii și locuțiuni
în direct — Transmisie în timp real, fără întârziere (la radio sau TV).
vorbire directă — Mod de exprimare care redă cuvintele cuiva exact, între ghilimele.
Etimologie
Din latină 'directus', participiul verbului 'dirigere' (a îndrepta).
Se scrie corect: Se scrie 'direct', nu 'direkt' sau 'directt'. Atenție la plural: 'direcți' cu 'cți'.