dezmânta - definiție, sinonime, exemple

DEX › dezmânta

dezmântaverb

dez-mân-ta

Definiții

verb tranzitiv

1a elibera pe cineva dintr-o stare de vrăjire sau de farmec; a descânta

„Vrăjitoarea a dezmântat prințul transformat în broască."

verb reflexiv

2a ieși dintr-o stare de încântare sau de fascinație; a-și reveni

„După ce a văzut adevărul, s-a dezmântat din iluzia în care trăia."

Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu dezmânt, tu dezmânți, el dezmântă, noi dezmântăm, voi dezmântați, ei dezmântă. Participiul: dezmântat.

descânta elibera dezlegadezvraji

a se dezmânta din vis — a-și reveni din iluzii sau din starea de visare

Din prefixul dez- + a mânta (a vrăji), din latină *incantare.

Se scrie corect: Se scrie cu 'z' după 'de' și cu 'â' după 'm': dezmânta. Nu confunda cu 'dezmățat' (care are alt sens).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.