destinatarsubstantiv
des-ti-na-tar
Definiții
substantiv masculin
1Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet sau un mesaj.
„Destinatarul scrisorii a fost bunicul meu."
substantiv masculin
2Persoană sau instituție căreia i se trimite ceva (un pachet, o sumă de bani etc.).
„Coletul a ajuns la destinatar în două zile."
Gramatică
Forma feminină: destinatară (rar folosită). Se folosește frecvent în corespondență și în limbaj juridic.
Expresii și locuțiuni
a fi destinatarul — a fi persoana căreia i se adresează ceva
Etimologie
Din franceză destinataire, italiană destinatario, latină destinatarius.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'd', nu 'destinatar' cu 'i' după 'd' (greșit: 'distinatar').