descreșteverb
des-creș-te
Definiții
verb intranzitiv
1A scădea în cantitate, dimensiune, intensitate sau valoare; a se micșora.
„Nivelul apei din râu descrește după ploi."
verb intranzitiv
2Despre Lună: a intra în faza de descreștere, când partea luminată devine tot mai mică.
„Luna descrește în a doua jumătate a lunii."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (descrește, descrește, descreștem). Participiul: descreștet. Imperfect: descreșteam. Conjugare neregulată la prezent: eu descreșt, tu descrești, el descrește.
Expresii și locuțiuni
a-i descrește mintea — a deveni mai înțelept, a se liniști (adesea ironic)
Etimologie
Din latină descrescere (a scădea), prin intermediul francezului décroître.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'de', nu 'descrește' cu 'ș' înainte de 't'? Atenție: 'descrește' are 'ș' înainte de 't', dar se scrie cu 's' la început: des-creș-te. Greșeală frecventă: 'descreste' fără diacritice.