descompunere - definiție, sinonime, exemple

DEX › descompunere

descompuneresubstantiv

des-com-pu-ne-re

Definiții

substantiv feminin

1Procesul prin care o substanță sau un organism se desface în părți mai simple, adesea din cauza bacteriilor sau a căldurii.

„Descompunerea frunzelor în pădure îmbogățește solul."

substantiv feminin

2În matematică, acțiunea de a descompune un număr sau o expresie în factori sau termeni mai simpli.

„Descompunerea în factori primi este utilă pentru calculul celui mai mare divizor comun."

substantiv feminin

3Analiza sau separarea unui întreg în părțile sale componente pentru a-l înțelege mai bine.

„Descompunerea problemei în etape mai mici a facilitat rezolvarea ei."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

descompuneri

Articulat

descompunerea

Substantiv provenit din verbul 'a descompune'. Se folosește frecvent în științe și matematică.

putrefacțiedezagregareanalizăseparare

compunere sintezăasamblare

descompunere în factori — În matematică, scrierea unui număr ca produs de factori primi sau a unei expresii ca produs de termeni mai simpli.

Din verbul 'a descompune', format din prefixul 'des-' (inversare) + 'compune' (a pune împreună), din latină 'componere'.

Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'des-', nu 'dezcompunere'. Atenție la grupul 'mp' – nu 'descompunere' cu 'n' înainte de 'p'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.