depunătorsubstantiv
de-pu-nă-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care depune bani sau valori într-o bancă, într-o instituție financiară sau într-un cont.
„Depunătorul a semnat contractul pentru noul cont de economii."
substantiv masculin
2Persoană care depune un document, o cerere sau o mărturie la o instituție.
„Fiecare depunător de cereri trebuie să respecte termenul limită."
Gramatică
Formă feminină: depunătoare. Se folosește frecvent în contexte bancare și administrative.
Expresii și locuțiuni
depunător bancar — Persoană care are bani într-o bancă, în conturi sau depozite.
Etimologie
Din verbul 'a depune' + sufixul '-ător', care indică agentul acțiunii.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p': depunător, nu 'depunator'.