deduceverb
de-du-ce
Definiții
verb tranzitiv
1A trage o concluzie pe baza unor informații sau dovezi; a ajunge la o idee prin raționament.
„Din datele experimentului, am dedus că plantele cresc mai repede la lumină."
verb tranzitiv
2A înțelege sau a descoperi ceva care nu este spus direct, prin indicii.
„Din tonul vocii ei, am dedus că era supărată."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a, la infinitiv lung: deducere. Participiu: dedus. Gerunziu: deducând. Imperfect: deduceam. Perfect simplu: dăducei/dedusei (rar).
Expresii și locuțiuni
a deduce din context — a înțelege sensul unui cuvânt sau al unei situații folosind informațiile din jur
Etimologie
Din latină deducere, prin franceză déduire.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'e' la final: deduce, nu 'deduse' (forma greșită). Atenție la conjugare: eu deduc, tu deduci, el deduce.