darnicadjectiv
dar-nic
Definiții
adjectiv
1Care dă cu generozitate, care împarte din ceea ce are fără să aștepte ceva în schimb; generos.
„Bunicul meu este un om darnic și îi ajută mereu pe cei săraci."
adjectiv
2Care oferă din belșug, bogat în rezultate sau roade.
„Pământul acesta este darnic cu recoltele."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: darnică, plural: darnice.
Expresii și locuțiuni
a fi darnic din ceea ce are — a oferi din puținul său, dar cu generozitate
Etimologie
Din slavă (dariti) sau derivat de la 'dar' cu sufixul '-nic'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'd' și 'r' la început, nu 'darnic' cu 'â' – forma corectă este 'darnic'.