dăltuitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › dăltuitor

dăltuitorsubstantiv

dăl-tu-i-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care lucrează cu dalta, care cioplește sau sculptează în piatră, lemn sau alte materiale.

„Dăltuitorul a sculptat un ornament frumos pe poarta casei."

substantiv masculin

2Unealtă sau mașină folosită pentru a dăltui, adică pentru a tăia sau a modela materiale prin lovituri de daltă.

„În atelier, dăltuitorul electric a ușurat munca meșterului."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

dăltuitori

Articulat

dăltuitorul

Substantiv derivat cu sufixul -tor de la verbul 'a dăltui'. Se conjugă regulat la plural.

cioplitor sculptorgravor

Din verbul 'a dăltui' (a lucra cu dalta) + sufixul -tor, care indică agentul sau instrumentul.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'd' și cu 'i' după 't': dăltuitor. Nu confunda cu 'dăltuitor' (greșit) sau 'dăltuitor' (fără 'ă').

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.