cumpărătorsubstantiv
cum-pă-ră-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care cumpără un produs sau un serviciu; client.
„Cumpărătorul a plătit la casă și a plecat cu sacoșa plină."
substantiv masculin
2Persoană care achiziționează bunuri pentru a le revinde (în comerț).
„Firma caută un cumpărător pentru lotul de mărfuri."
Gramatică
Forma feminină: cumpărătoare. Se conjugă regulat, derivat de la verbul 'a cumpăra'.
Expresii și locuțiuni
cumpărătorul este rege — Clientul are prioritate și este tratat cu respect în comerț.
Etimologie
Din verbul 'a cumpăra' + sufixul '-ător', moștenit din latină sau format în română.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p' și după 'r': cumpărător. Greșeală frecventă: 'cumpărător' scris cu 'â' (cumpărâtor) – incorect.