Definiții
verb tranzitiv
1A cântări, a evalua cu atenție o situație, o decizie, înainte de a acționa.
„Trebuie să cumpănești bine înainte să alegi o carieră."
verb tranzitiv
2A ține în echilibru, a menține pe cumpănă.
„Acrobatul cumpănea un băț lung pe nas."
verb reflexiv
3A se gândi mult, a ezita, a fi indecis.
„Se cumpănea dacă să plece sau să rămână acasă."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivului: a cumpăni. Participiu: cumpănit. Gerunziu: cumpănind. Imperativ: cumpănește (singular), cumpăniți (plural).
Expresii și locuțiuni
a cumpăni cu balanța — a cântări exact, a măsura cu precizie
a sta pe cumpănă — a fi indecis, a nu ști ce să aleagă