Crăciunsubstantiv
Cră-ciun
Definiții
substantiv propriu
1Sărbătoarea creștină care celebrează nașterea lui Iisus Hristos, celebrată pe 25 decembrie.
„De Crăciun, familia se adună în jurul bradului împodobit."
substantiv comun
2Perioada sărbătorilor de iarnă, asociată cu cadouri, colinde și bucurie.
„Copiii așteaptă cu nerăbdare Crăciunul pentru a primi daruri."
Gramatică
Se scrie cu majusculă când se referă la sărbătoare; poate fi folosit și ca nume propriu de familie.
Sinonime
Nașterea Domnuluisărbătoarea Crăciunului
Expresii și locuțiuni
Moș Crăciun — Personajul legendar care aduce cadouri copiilor în noaptea de Ajun.
brad de Crăciun — Conifer împodobit cu globuri și luminițe, simbol al sărbătorii.
Etimologie
Din latină 'creatio' (creație) sau din slavă 'kračun', cu sens de sărbătoare a solstițiului de iarnă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' și cu majusculă la început: Crăciun, nu 'Craciun' sau 'crăciun' (cu minusculă când e substantiv comun).