costumaverb
cos-tu-ma
Definiții
verb tranzitiv
1A îmbrăca pe cineva într-un costum special, de obicei pentru o sărbătoare, o piesă de teatru sau un spectacol.
„La serbarea de Crăciun, părinții au costumat copiii în spiriduși."
verb reflexiv
2A se îmbrăca într-un costum special, de obicei pentru a participa la o petrecere sau la un spectacol.
„S-a costumat în vampir pentru petrecerea de Halloween."
Gramatică
Verb de conjugarea I, persoana a III-a singular la prezent, indicativ. Infinitiv: a costuma. Participiu: costumat. Conjugare regulată.
Expresii și locuțiuni
a se costuma în cineva/ceva — a se îmbrăca astfel încât să semene cu un personaj sau cu o anumită ființă
Etimologie
Din franceză costumer, italiană costumare, sau direct din substantivul costum.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 't', nu 'costuma' cu 'o' la final. Atenție la diacritice: 'costuma' nu are diacritice, dar verbul la infinitiv este 'a costuma'.