contramandaverb
con-tra-man-da
Definiții
verb tranzitiv
1A anula sau a revoca un ordin, o dispoziție, o comandă dată anterior.
„Generalul a contramandat atacul din cauza vremii nefavorabile."
verb tranzitiv
2A amâna sau a anula o manifestare, o întâlnire sau o ceremonie stabilită.
„Directorul a contramandat ședința de dimineață."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu contramandez, tu contramandezi, el/ea contramandează. La participiu: contramandat.
Expresii și locuțiuni
a contramanda o comandă — a anula un ordin dat anterior
Etimologie
Din franceză contremander, compus din contre- (contra) + mander (a ordona).
Se scrie corect: Se scrie contramanda, cu 'n' după 'tra', nu 'contramanda' cu 'm' dublu. Atenție la diacritice: contramanda (nu contramanda fără accent).