contractualadjectiv
con-trac-tu-al
Definiții
adjectiv
1Care se referă la un contract, care este prevăzut sau stabilit printr-un contract.
„Clauzele contractuale trebuie respectate de ambele părți."
adjectiv
2Care decurge dintr-un contract sau este legat de acesta.
„Obligațiile contractuale includ plata la termen."
Gramatică
Plural
contractuali (masc.), contractuale (neutru/fem.)
Articulat
contractualul (masc. sg.), contractuala (fem. sg.)
Adjectiv de tipul 4 terminații: contractual, contractuală, contractuali, contractuale. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
necontractualextracontractualverbal
Expresii și locuțiuni
obligație contractuală — O îndatorire asumată printr-un contract, care trebuie îndeplinită.
drept contractual — Dreptul care reglementează încheierea și efectele contractelor.
Etimologie
Din franceză contractuel, care provine din latină contractualis, de la contractus (contract).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ct' și 'ual' la final: contractual, nu 'contractul' (care este substantivul articulat). Atenție la diacritice: contractual, nu 'contractual' fără accent.