consultativadjectiv
con-sul-ta-tiv
Definiții
adjectiv
1Care are rolul de a da sfaturi sau avize, fără a avea putere de decizie.
„Comitetul consultativ a oferit recomandări conducerii școlii."
adjectiv
2Referitor la un organism sau o comisie care este întrebată pentru opinie, dar nu ia hotărâri finale.
„Consiliul consultativ al elevilor a fost ascultat de director."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: consultativ, consultativă, consultativi, consultative.
Expresii și locuțiuni
vot consultativ — Vot care exprimă o opinie, dar nu are putere de decizie.
Etimologie
Din franceză consultatif, italiană consultativo, latină consultativus.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'con', nu 'consultatv' sau 'consultativv'. Atenție la terminația '-tiv'.