constaverb
con-sta
Definiții
verb intranzitiv
1A fi alcătuit din anumite părți, elemente sau componente; a se compune din.
„Proiectul constă în mai multe etape de lucru."
verb intranzitiv
2A rezida, a sta în ceva; a avea esența sau temeiul în ceva.
„Succesul constă în perseverență."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv. Se conjugă: eu constau, tu constai, el constă, noi constăm, voi constați, ei constau. Participiul: constat (rar folosit).
Expresii și locuțiuni
a consta în — a fi format din, a avea ca elemente componente
Etimologie
Din franceză conster, latină constare.
Se scrie corect: Se scrie consta, nu constă (forma de persoana a III-a singular este constă, dar infinitivul este consta).