conlucra - definiție, sinonime, exemple

DEX › conlucra

conlucraverb

con-lu-cra

Definiții

verb intranzitiv

1a lucra împreună cu cineva, a colabora la o acțiune comună

„Toți elevii au conlucrat pentru a organiza serbarea școlii."

Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular: conlucrează. Participiul: conlucrat. Gerunziu: conlucrând.

colabora cooperamunci împreună

se împotriviconcura

Din prefixul con- + verbul a lucra, după modelul francez collaborer.

Se scrie corect: Se scrie cu 'con-' și nu cu 'com-': conlucra, nu comlucra.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.