concuraverb
con-cu-ra
Definiții
verb intranzitiv
1A participa alături de alții la o competiție, o întrecere sau o probă, urmărind obținerea victoriei sau a unui rezultat mai bun.
„Echipa noastră va concura la campionatul național de fotbal."
verb intranzitiv
2A se afla în rivalitate cu cineva sau cu ceva, încercând să obții un avantaj, un loc sau o poziție mai bună.
„Mai multe firme concurează pentru același contract."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Se conjugă: eu concur, tu concuri, el concurează, noi concurăm, voi concurați, ei concurează. Participiul: concurat. Gerunziu: concurând.
Expresii și locuțiuni
a concura cu cineva — a fi în competiție cu cineva
Etimologie
Din franceză concourir, latină concurrere (a alerga împreună).
Se scrie corect: Se scrie concura, cu 'c' și 'u', nu 'conkura' sau 'concura' cu 'q'. Atenție la forma de persoana a III-a: el concurează, nu 'concurază'.