confuziesubstantiv
con-fu-zi-e
Definiții
substantiv feminin
1Stare de neclaritate, de amestec sau de dezordine în gânduri, idei sau percepții; lipsă de claritate.
„După atâtea informații, elevul era într-o stare de confuzie totală."
substantiv feminin
2Amestec de lucruri sau de noțiuni care nu se pot distinge clar; încurcătură.
„În debara era o confuzie de obiecte vechi."
substantiv feminin
3Greșeală care constă în a lua o persoană sau un lucru drept altul; încurcare.
„A fost o confuzie de nume, dar și-a dat seama repede."
Gramatică
Substantiv feminin, singular, cu pluralul 'confuzii'. Se folosește frecvent cu prepoziția 'de' (confuzie de idei) sau cu verbul 'a crea' (a crea confuzie).
Antonime
claritateordineluciditatedistincție
Expresii și locuțiuni
a băga în confuzie — a deruta, a zăpăci pe cineva
confuzie de idei — amestec, lipsă de logică în gândire
Etimologie
Din franceză 'confusion', latină 'confusio, -onis'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': 'confuzie', nu 'confusie'. Atenție la grupul 'zi' după 'u'.