concubin - definiție, sinonime, exemple

DEX › concubin

concubinsubstantiv

con-cu-bin

Definiții

substantiv masculin

1Bărbat care trăiește în concubinaj, adică într-o relație asemănătoare căsătoriei, dar fără a fi căsătorit legal cu partenera sa.

„El este concubinul mătușii mele de câțiva ani."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

concubini

Articulat

concubinul

Forma feminină: concubină. Se folosește adesea cu sens juridic sau social.

amant partenerconviețuitor

soțsoție

a trăi în concubinaj — a trăi împreună ca un cuplu fără a fi căsătoriți legal

Din franceză concubin, latină concubinus.

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'n': concubin, nu 'concupin'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.