echivocadjectiv
e-chi-voc
Definiții
adjectiv
1Care poate fi înțeles în mai multe feluri; ambiguu, neclar.
„Răspunsul lui a fost echivoc, nu am știut dacă acceptă sau refuză."
adjectiv
2Care ascunde intenții neclare sau este suspect.
„Comportamentul echivoc al noului coleg a stârnit suspiciuni."
substantiv neutru
3Caracterul a ceea ce este ambiguu; lipsă de claritate.
„Echivocul din discursul politicianului a fost remarcat de jurnaliști."
Gramatică
Plural
echivoci (masc.), echivoce (fem./neutru)
Articulat
echivocul (subst.)
Adjectiv se acordă în gen și număr: echivoc, echivocă, echivoci, echivoce. Ca substantiv, are forma articulată 'echivocul'.
Sinonime
ambiguuneclarîndoielnicsuspect
Antonime
clarexplicitneechivocprecis
Expresii și locuțiuni
a rămâne în echivoc — a nu lua o poziție clară, a fi indecis
Etimologie
Din franceză 'équivoque', latină 'aequivocus' (cu două voci).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' inițial, nu 'ie' (nu 'iechivoc'). Atenție la grupul 'ch' – se pronunță /k/.