coagulaverb
co-a-gu-la
Definiții
verb tranzitiv
1A face ca un lichid să se transforme într-o masă solidă sau semisolidă, prin închegare.
„Căldura coagulează albușul de ou."
verb reflexiv
2A se închega, a se solidifica (despre lichide).
„Sângele se coagulează la contactul cu aerul."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: coagulat. Gerunziu: coagulând.
Expresii și locuțiuni
a coagula sângele — a opri sângerarea prin formarea unui cheag
Etimologie
Din franceză coaguler, latină coagulare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'oa' la început, nu 'coagula' cu 'oa' este corect; nu confunda cu 'coagulare' (substantiv).